Jertfă

Nemurirea și-a facut așternut la noi si-o văd cum zace

In prima dintre cele nouă vieți ale lumii ăsteia,

Cât încă ne mai jucam timizi,docili, la început 
Ca doi zănatici în sălbăticie,ulterior. 

Aceasta nemurire pe care abia acum o intelegem,  

Inspaimantator de grăbită si pasională,

A încremenit lîngă mine si tine

Și cere jertfă carne.